Liceul Teoretic „Dr. Mioara Mincu” și Școala Postliceală Sanitară „Carol Davila” au organizat joi, 10 februarie 2022, conferința Educație pentru Știință – Investim în educația pentru viitor. Evenimentul a marcat în primul rând Ziua Fundației Umaniste „Dr. Mioara Mincu”, precum și ziua de naștere a doamnei Dr. Mioara Mincu, un pionier în educația pentru sănătate și un susținător al științei. La eveniment au participat peste 80 de profesori de Chimie, Fizică și Biologie, directori ai unităților preuniversitare, dar și invitați speciali din domeniul științelor. Au fost prezenți și doamna inspector pentru învățământ particular – prof. Gianina Georgescu, domnul inspector pentru managementul resurselor umane – prof. Mihai Meliță si domnul inspector școlar pentru biologie – prof. Alexandru Croitoru. Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Revista Știință și Tehnică și cu sprijinul Inspectoratului Școlar al Municipiului București.
Temele dezbătute au vizat necesitatea prioritizării educației STEM și propunerea unor soluții de colaborare în vederea creșterii motivației elevilor pentru învățarea științelor.
„Educația nu se face într-o logică matematică, ci dintr-un spirit altruist. Suntem o rasă socială și dragostea vine din altruism”, a spus președintele Fundației Umaniste „Dr. Mioara Mincu”, prof. univ. dr. Alexandru Ioan Mincu, care a deschis evenimentul cu expozeul despre educație intitulat «Locul comun al celor mai iubiți dintre pământeni». Pornind de la definirea omului ca ființă inteligentă adaptabilă la mediu, educabilă, Alexandru Mincu a identificat în educație trei componente esențiale: Dragostea, Credința și Încrederea. „Educația, prin care înțelegem adaptarea la mediu de către un sistem inteligent, este dragoste. Înțelegem dragostea și prin accepțiunea de credință, iar aceasta din urmă, în sensul ei cel mai larg. Când spun « eu cred », matematicienii pot spune « este o noțiune legată de probabilitate sau de posibilitate ». Noi, prin expresia « cred în educație » susținem că suntem îndrăgostiți de aceasta. Dragostea implică încredere în educație și în viitor. Încrederea conferă educației o dimensiune a viitorului”, arată Alexandru Mincu.
Tema abordată a avut în vedere viziunea educației și scopul acesteia privit pe termen lung. În adaptarea la mediu, valoarea noastră este valoarea celor cu care ne-am întâlnit: oamenii, cărțile, părinții, profesorii, întâmplările și emoțiile pe care le avem de-a lungul vieții. Cadrele didactice și școala au rolul pe care volanta îl îndeplinește în funcționarea unui motor mecanic, prin care împing schimbarea omului în niște direcții pe care noi le considerăm vizionare, în sensul în care se îndreaptă civilizația. Profesorii sunt membri într-un sistem de educație care împinge omul către direcțiile pe care noi le considerăm vizionare în sensul în care se îndreaptă civilizația. Omul este rezultatul profesorilor săi, iar școala se definește ca viziune plus rezultate. Urmând o direcție, urmând un țel, școala susține aceste obiective numai prin rezultatele sale.
Previziuni ale viitorului în educație
Vor mai exista manuale în viitor? Profesorul și jurnalistul Alexandru Mironov afirmă că profesorii trebuie să se împrietenească cu YouTube-ul, care va înlocui prin video vechile manuale, iar profesorii trebuie să aibă în vedere noile metode de tipul profesor-vlogger – care influențează generațiile prin intermediul canalului YouTube sau al rețelelor sociale la care tinerii sunt mult mai receptivi. Tema susținută în cadrul evenimentului de Alexandru Mironov a fost „Științele în era comunicării. Sunt adolescenții de azi pregătiți pentru meseriile viitorului? Cum se va configura piața muncii în următorii 10-15-30 de ani?”. La începutul discursului, dl. Mironov a prezentat situația actuală a forței de muncă din sistemul educațional la nivel global: „20% din forța de muncă a pământului sunt dascăli”, practic un om din 5 este dascăl, iar „dintre aceștia 20% – 70% sunt profesori”.
În prezentarea proiectelor sale, dl. Mironov a remarcat capacitatea elevilor de învățare, respectiv dacă „la 10 dimineața îi vorbești copilului despre stele sau despre genetică, copilul vine și te ascultă”. În continuarea discursului său a subliniat că oamenii se nasc cu o genă a mașinii, iar faptul că îi trecem pe toți prin aceeași „mașină de tocat”, respectiv sistemul educațional curent, aceasta poate înnăbuși în ei acea dorință. Adresând întrebarea: „cum se schimbă educația din cauza faptului că suntem înconjurați de inteligență artificială, mediul IT și electronice?” De fapt, încetul cu încetul ne unim cu mediul înconjurător. Iar astfel, l-a menționat pe Hans Rosling care a teoretizat faptul că trăim în cea mai bună variantă a lumii. Conform datelor prezentate, alfabetizarea planetei în 2000 era de 82% pe întregul glob, iar 8 ani mai târziu alfabetizarea trecuse de 90%. Încă din 2021, toate lucrările științifice europene sunt deschise publicului larg. Apoi a trecut în revistă o serie de previziuni ale viitorului:
- 2022: toți elevii au acces la VR (realitate virtuală);
- 2024: se extinde semnificativ accesul la educația online;
- 2030: creierul omenesc va fi conectat la cloud, profesorii vor avea de îndrumat 10-12 elevi.
- 2035: microbi artificiali vor aduce informația direct în creier.
- 2036-2038: dispar clasele clasice, dispar examenele de orice fel. Un nou model al educației va deveni omniprezent pentru fiecare cetățean.
- 2050: dispare învățarea scrisului și cititului care devin informații transmise neuronal.
- Peste toate acestea evoluția populației pe globul pământesc se estimează că va ajunge în 2070 la 14 miliarde.